încă o treaptă apoi
liniştea se face tot mai uşoară
şi mai albă
a treia zi vine orbirea
o sete subţire taie
din trupul meu pavat
cu piatră de râu
incizie oblică
nedureroasă
textura rămâne intactă
lipit de sânul stâng
sufletul tău se strecoară
în mine incert
ca un animal speriat
apoi dospeşte
docil
liniar
acum poate începe
delictul
de sine
No comments:
Post a Comment