velvet

trecem travestiţi pe lângă personalităţile noastre multiple ne
privim din spate din profil semănăm mult
te amesteci cu mine cu tine însuţi apoi te contempli narcisist şi nud
nu urci nivelul
staţionezi fascinat de ispita anonimatului
aşa ne-am putea iubi necondiţionat ca iguanele

ca şi cum

am fi atinşi de-o maladie incurabilă
mă retrag strategic

ca un organism vegetal în simbioză perfectă cu tine

eşti
tandru şi definitiv epidemic

în fond poţi crede că suferim de behaviorism
şi că moartea
e doar o problemă de stilistică

nu fac euthanasieri delicate nici monografii despre simulare şi disimulare nu ştiu nimic îmi închipui că timpul este reversibil habar n-am unde-i drumul de cărămizi galbene
tu n-ai pelerină nu poţi trece invizibil eşti man in the mirror eşti man without a face

uneori pur şi simplu

te confund

trăim printre şoareci de apă şi
încă nu s-a spus tot

după marea uitare urmează
altă mare uitare mâine vei trece pe lângă
trupurile mele de curtezană etichetate înşirate de la stânga la dreapta
ordonat
în vitrină
alegi trupul meu alb în costum cauciucat de camuflaj
ca un manechin de plastic decapitat
de
cap
itarea se face de sus în jos fără spasm cu icnet regulat
regularizat

toate-s la fel trupurile mele
aceeaşi textură impermeabilă

biletul la încheietura mâinii codul unic de acces treişaptenouă predica plictisul călăului capul de acuzare 1 rochia de catifea figuranţii martorul cheie
şi
ceilalţi

izolarea fonică şi termică e esenţială
strig cât vreau aici nu mă aude nimeni execuţia e simptom
atică
aceeaşi zi la aceeaşi oră
ca să mă născoceşti iar şi
iar


uneori plecăm ca şi când