lemă:
sfârşitul vine totdeauna de două ori
previzibil
simetric
/ asta mă dezleagă de teamă /
serile facem exerciţii de
alienare în grup
restrâns
primul soseşti tu figuranţii au
mănuşi de piele moale
aplauzele trebuie să fie catifel
ate spontane şi sincere te sedez în doze mici calculate exact o picătură de arsenic pentru fiecare respiraţie gură la gură
niciodată nu te-ai priceput la toxicologie şi cazurile de crime pasionale nu mă fac să cred că moartea e un moft de laborator
dar
tu respecţi zeii cetăţii
n-o să bei sirop de cucută
trei frunze ajung pentru 6 zile de marş
picur în ochi beladonă pupile mărite şi 350 miligrame pentru un risus sardonicus moartea nu miroase a migdale amare umbrela bulgărească e o armă benignă/ habar n-am cine era markov probabil vreun imprudent/
sau sinucigaş
începem metoda reducerii la absurd
zenon nu-i vinovat de iluzia mişcării săgeata în zbor rămâne în repaos
iar tu
paradoxal
cu cât te apropii mai mult
cu atât n-o să mă ajungi vreodată
ei bine da
am picioarele lungi aşa de lungi încât te pot scoate din minţile tale călduţe în care te ghemuieşti şi ţi-e bine ea umblă desculţă cu sandalele în mână prin visele tale tu icneşti în somn pipăi bezna cu palmele
alee zid alee zid orb şi orb şi orb când pe toate femeile le cheamă anne
când pe toate femeile cu tălpile albe le strigi anne
ştii jocul ăsta ea se lasă fotografiată din spate şi ţi-e sete şi setea asta nu mai încape în tine te sufoci cu umbra ei lipită de gură te sufoci şi-ţi place
şi
toate femeile seamănă între ele tu nu recunoşti niciuna
îţi legi de bunăvoie cătuşa de glezna mea asta se numeşte sinucidere tu spune-i cum vrei
nu faci mofturi paharul cu stricnină cămaşa cu ultimul nasture desfăcut corect încă o ţigară
iubirea se poate instala în mai puţin de 30 de secunde dar
în clipa asta important e să crezi că toate femeile din lume au mâinile albe şi moi
şi numele lor e anne
e anne
e
eu repet din capriciu
exerciţiul de blind driving fără pilot automat
iar noi
paradoxal
vom începe să ne iubim abia când se va sfârşi
tot ce-a mai rămas
de iubit
sfârşitul vine totdeauna de două ori
previzibil
simetric
/ asta mă dezleagă de teamă /
serile facem exerciţii de
alienare în grup
restrâns
primul soseşti tu figuranţii au
mănuşi de piele moale
aplauzele trebuie să fie catifel

niciodată nu te-ai priceput la toxicologie şi cazurile de crime pasionale nu mă fac să cred că moartea e un moft de laborator
dar
tu respecţi zeii cetăţii
n-o să bei sirop de cucută
trei frunze ajung pentru 6 zile de marş
picur în ochi beladonă pupile mărite şi 350 miligrame pentru un risus sardonicus moartea nu miroase a migdale amare umbrela bulgărească e o armă benignă/ habar n-am cine era markov probabil vreun imprudent/
sau sinucigaş
începem metoda reducerii la absurd
zenon nu-i vinovat de iluzia mişcării săgeata în zbor rămâne în repaos
iar tu
paradoxal
cu cât te apropii mai mult
cu atât n-o să mă ajungi vreodată
ei bine da
am picioarele lungi aşa de lungi încât te pot scoate din minţile tale călduţe în care te ghemuieşti şi ţi-e bine ea umblă desculţă cu sandalele în mână prin visele tale tu icneşti în somn pipăi bezna cu palmele
alee zid alee zid orb şi orb şi orb când pe toate femeile le cheamă anne
când pe toate femeile cu tălpile albe le strigi anne
ştii jocul ăsta ea se lasă fotografiată din spate şi ţi-e sete şi setea asta nu mai încape în tine te sufoci cu umbra ei lipită de gură te sufoci şi-ţi place
şi
toate femeile seamănă între ele tu nu recunoşti niciuna
îţi legi de bunăvoie cătuşa de glezna mea asta se numeşte sinucidere tu spune-i cum vrei
nu faci mofturi paharul cu stricnină cămaşa cu ultimul nasture desfăcut corect încă o ţigară
iubirea se poate instala în mai puţin de 30 de secunde dar
în clipa asta important e să crezi că toate femeile din lume au mâinile albe şi moi
şi numele lor e anne
e anne
e
eu repet din capriciu
exerciţiul de blind driving fără pilot automat
iar noi
paradoxal
vom începe să ne iubim abia când se va sfârşi
tot ce-a mai rămas
de iubit
No comments:
Post a Comment